Cum omoară politicul cultura la Filarmonica de Stat „Oltenia”
Artiștii Filarmonicii de Stat „Oltenia” au protestat luni, 18.12.2023 împotriva intenției de desființare a corului instituției.
Istoricul instituției este unul amplu și presărat cu sacrificii ale artiștilor pentru păstrarea ansamblurilor muzicale în timp. La 19 iunie 1904 a fost infiintata Societatea Filarmonica din Craiova iar în 17 decembrie, în acelasi an, a avut loc loc primul concert public cu orchestra si cor, sub conducerea dirijorilor C. Gaudy si Elie Mihailescu, solisti fiind Valeria Graepel si I. G. Mayer. Acest eveniment atesta înfiintarea actualei Filarmonici. In luna decembrie a acestui an s-a constituit Cercul muzical-coregrafic Hora, reorganizat si transformat din anul 1906 in Societatea muzicala cu acelasi nume.
În 3 decembrie 1910, Societatile Filarmonica si Hora au fuzionat sub numele de Armonia, recuperand astfel traditia muzicala din 1885 a Harmoniei. Corul Societatii Armonia (condus de Constantin Anastasiu) si Orchestra (dirijata de Aurel Bobescu) au reprezentat, pentru primele decenii ale sec. XX, unul dintre cei mai importanti factori ce au contribuit la dezvoltarea vietii muzicale craiovene. Societatea Armonia s-a bucurat de colaborarea si sprijinul exponentului de geniu al muzicii romanesti, George Enescu, a altor muzicieni de marca, precum Alfonso Castaldi, D. G. Kiriac, I. Vidu, I. St. Paulian, Marcel Botez, al fratilor Bobescu, I. Soloviu, Ion Vasilescu, C. Paraschivescu, D. G. Georgescu, Savel Horceag, Gh. Petrescu s.a.
În 1930 a luat nastere Orchestra Simfonica a Sindicatului Artistilor Instrumentisti: in anii urmatori a activat corul Clubului cultural-sportiv Fulgerul C. F. R., fondat la initiativa muzicianului Nelu Ionescu, caruia i s-au adaugat Corurile reunite ale Ateneelor Populare Titu Maiorescu, Mihai Eminescu ș.a. Apoi, în 1935 a luat fiinta Societatea Cantarea Olteniei, sub conducerea muzicala a lui Nelu Ionescu. Orchestra de camera a societatii, impreună cu majoritatea membrilor Sindicatului Artistilor Instrumentisti, au constituit nucleul simfonicului craiovean dupa cel de-al doilea razboi mondial.
Un reper istoric important este data de 17 aprilie 1947, când Regele Mihai I a promulgat Legea Nr. 131, prin care a luat fiinta Orchestra Filarmonica Oltenia. In ziua de 18 aprilie a avut loc concertul inaugural al Orchestrei Filarmonice Oltenia recent infiintate. Astfel, sub bagheta dirijorului Mircea Barsan, violonista Gaby Grubea a interpretat Concertul in Mi minor pentru vioara, op. 64 de Mendelssohn-Bartholdy. De la inceput s-a acordat o importanta deosebita promovarii muzicii autohtone. Se cantau lucrari de George Enescu, Alfred Alessandrescu, Theodor Rogalsky, Constantin Silvestri, Ion Dumitrescu ș.a.
Însă în ajunul sărbătorilor din 2023, consilierul local PSD Ionuț Pîrvulescu se trezește brusc de dimineață cu idei de reformă administrativ-culturală, fără a avea cunoștiinte în domeniu. Iar dacă este să lecturăm fundamentarea demersului său se poate observa că este și în afara cadrului legal.
Se poate vedea că în mod tendențios dl. Pîrvulescu a încercăt să culpabilizeze filarmonica prin faptul că nu a operat și nu a argumentat exceptarea de la dispoziția de a desființa posturile vacante, deși actul normativ prevede expres că instituțiile de cultură sunt exceptate de drept de la această obligație. Ori două principii fundamentale de drept ne spun că acolo unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie să o facă (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus) și excepţiile legale sunt de strictă interpretare (exceptio est strictissimae interpretationis). Mergând mai departe, raționamentul juridic din alineatul ce prezintă similaritatea activității compartimentului cor ca fiind o problemă, trădează o lipsă crasă de înțelegere a actului legislativ sau un act destructiv intenționat asupra culturii, sub auspiciile unui demers legal. Și în nici un caz o structură corală a unei alte instituții nu poate funcționa mai eficient și calitativ dacă vă avea în sarcină două tipuri distincte de repertorii (operă și vocal-simfonic), dublându-și practic norma de muncă în două locații diferite. Ne întoarcem așadar la actul normativ pe care politicianul îl invocă, art. XXIX: Începând cu data de 1 iulie 2024, instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/ subordonarea/autoritatea autorităților administrației publice centrale/locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative:
a) [...]
b) activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau similar.
Actul precizează clar că subiecții de drept sunt cumulativ atât instituție publică (ceea ce doar structura corului nu este), cât și persoană juridică (corul în sine nu are personalitate juridică). Putem înțelege mai clar aici confuzia intenționată între compartiment/structură internă și instituție, în bază căreia dl. Pîrvulescu a încercat să argumenteze necesitatea reorganizării. Păi astfel, toate departamentele juridice, de achiziții și resurse umane din orașul Craiova trebuiau preluate de primărie, nu? De ce e nevoie de jurist, secretar, contabil separat la toate școlile și spitalele din Cariova? Dar la toate comapaniile de stat deținute de autoritatea locală (printre care și High-Tech Industry Park Craiova unde lucrează dl. consilier)? Să fie preluate de angajații primăriei că doar sunt activități similare, cum spune specialistul Pîrvulescu.
Așadar, din punct de vedere legal, fundamentarea susnumitului se bazează pe premise false și interpretări legale distorsionate, cu scopuri departe de cele ale eficientei administrări economice, despre care există investigații de presă locale.
Un alt aspect care pune la îndoială interesul reformator de bună credință a domnului consilier este și faptul că în calitatea sa de inițiator al reorganizării, nu a fost prezent să-și susțină propunerea în cadrul ședinței de consiliu local: https://www.youtube.com/watch?v=mZZqP8-LDb0
Cine este însă Ionuț Pîrvulescu în domeniul cultural sau chiar administrativ ori politic?
Ar fi util de știut nu pentru că instituțiilor de cultură nu le-ar prinde bine o adaptare organizatorică vremurilor actuale, ci pentru că observăm carențe profunde din partea sa în înțelegerea specificului și funcționării unei astfel de instituții.
Deși nu-l recomandă vocea și talentul în domeniul cultural, abilitățile sale jurnalistice, politice și manageriale au fost socotite potrivite pentru eficientizarea unei instituții de cultură. Pozițiile sale politice și manageriale în sistemul public s-au bazat bineînțeles doar pe numiri politice, în spiritul performanței de care a dat dovadă prin apropierea și fidelitatea față de primarul PSD Lia Olguța Vasilescu. Așadar rămâne încă de deslușit dacă funcția de consilier parlamentar, consilier de imagine, director al diverselor companii de stat (Compania de Apă și un parc industrial), meseria de jurnalist sau cea de patron al unei firme de consultanță (cu domeniu de activitate „activități de peisagistică și servicii pentru clădiri”) au fost activitățile care l-au recomandat pentru un demers credibil de reformare a filarmonicii.
Mai multe detalii pot fi citite aici: https://www.gsp.ro/sporturi/investigatii-extrasport/in-seara-in-care-crimele-oribile-de-la-caracal-aratau-incompetenta-cu-degetul-cuplul-manda-olguta-isi-punea-ziaristul-de-incredere-sef-peste-parcul-industrial-al-consiliului-judetean-dolj-582504.html
Împotriva acestui demers absurd de reorganizare, angajații filarmonicii au depus prin intermediul sindicatului reprezentativ o adresă la Consiliul Local Craiova, prin care contestă demersul consilierului Pîrvulescu, solicitând anularea acestuia, cerând în același timp public sprijinul publicului craiovean, care nu a întârziat să apară pe parcursul evenimentelor artistice ulterioare.
Mai mult, în seara concertului din 15 decembrie artiștii au interpretat cu banderole albe la braț în semn de protest, iar câtiva artiști (printre care și dirijorul Nicolae Moldoveanu) au explicat publicului cum concertul din acea seară ar putea fi ultimul în care ar putea auzi Corala Academică a filarmonicii.
Mii de artiști s-au solidarizat și au semnat și o petitiție pentru susținerea corului Filarmonicii „Oltenia” și pentru anularea absurdei reorganizări pregătită de Consiliul Local Craiova.
Iar în ziua de 18.12.2023 au cerut sprijinul federației și confederației sindicale la care sunt afiliați pentru a organiza o mișcare de protest în fașa primăriei exact în timpul ședinței care ar fi trebuit să aprobe desființările cerute de Pîrvulescu, soldată cu un succes de etapă materializat în retragerea reorganizării filarmonicii de pe ordinea de zi a ședinței de consiliu local pentru reanalizare.
Să sperăm că vremelnicii reprezentanți politici nu vor distruge în câteva zile ceea ce personalități culturale au clădit în zeci de ani.
